Luna trecuta va povesteam despre ce inseamna turismul culinar. Dupa o analiza mai amanuntita a fenomenului, am descoperit date statistice care atesta existenta unui segment de populatie foarte instruit in acest domeniu. Mai mult, s-a constatat ca turistii culinari cheltuiesc pentru experientele gastronomice aproximativ 50% din bugetul total alocat calatoriei, in comparatie cu numai aproximativ 25% cat aloca turistii obisnuiti.

Avand in vedere aceste date, reprezinta turismul gastronomic o alternativa de promovare a Romaniei?

Din ce in ce mai multe state pun accent pe turismul culinar in strategiile lor de promovare. Ce este turismul culinar? Este acel tip de turism conceput pentru pasionatii de mancare. Este un turism pentru delectarea gustului. Bun pentru stomac, dar excelent si pentru afaceri, turismul gastronomic a inflorit foarte mult in anii din urma.

Mancarurile si bauturile traditionale autentice reprezinta fara indoiala adevarate atractii turistice. Atractii turistice care sunt la dispozitia vizitatorilor tot timpul anului, fara o sezonalitate accentuata si fara sa depinda de anotimp sau starea vremii.

Vineri, 7 noiembrie, am demarat cursul de “bucatar” in comuna Pietrari din judetul Valcea. 

Din povestile satenilor am aflat ca numele comunei are mare vechime si asupra acestui fapt circula mai multe versiuni si anume: datorita faptului ca majoritatea temeliilor caselor erau construite din piatra de rau stransa din albia paraului Otasau;  in lucrarea intitulata “Valcea-ghid turistic”, autori V.Berbece, Costea Marinoiu, Aurel Matei, Ghe. Mamularu, din anul 1976, la pag. 108-109 se precizeaza ca denumirea localitatii Pietrari arata indeletnicirea straveche a locuitorilor de aici – carausia pietrei de var (calcar) de la Bistrita la Rm.Valcea – spre deosebire de cei care scot piatra din munte, o ard si se numesc “pietreni”; o alta varianta ar fi aceea ca cu mai mult de o jumatate de mileniu in urma s-au asezat pe valea Otasaului locuitori fugiti din zona de campie, de la Piatra Calmatui, din cauza navalirilor. Acestia, cautand un loc ferit de drumul de acces, un loc ascuns, o parte din fugari s-au asezat pe lunca paraului Otasau, intr-o zona ferita, de dealuri, iar alta parte mai spre sud unde in prezent se afla comuna Pausesti-Otasau care pe atunci se numea Paisesti.

Comuna Scundu este asezata in partea central-estica a judetului Valcea, la circa 40 de km fata de resedinta judetului, municipiul Ramnicu Valcea, si la 20 de km fata de municipiul Dragasani, centrul recunoscutelor podgorii cu acelasi nume.

Pe teritoriul actualei comune au existat asezari dacice, aici fiind descoperite cateva monede anterioare anului 101 d. Hr. Cea mai importanta descoperire din epoca romana de la Scundu este tezaurul de la Paduretu. Descoperirea a fost facuta in anul 1955 cand in partea nordica a Dealului Poieni au fost scosi la lumina 3000 de dinari antonieni de argint.

Asa cum va povesteam la inceputul saptamanii, in acest week-end ne aflam in comuna Scundu cu echipa din proiect si cativa bucatari care, prin indeletnicirea lor, vor avea ca obiectiv sa-i motiveze pe sateni in directia celebrei meserii pe care ei insisi o practica cu dedicatie si pasiune- bucataria. Nu cred ca le va fi foarte greu, intrucat in cadrul discutiilor cu satenii, am descoperit multi pasionati in ale bucatariei.

Proiectul “Academia Gusturilor Romanesti” a demarat in luna iulie in judetele Valcea, Gorj, Dolj, Mehedinți și Olt. Partneriatul format din Fundatia Antreprenoriat Social si Fundatia Centrul de Pregatire Profesionala Valcea isi propune o abordare proaspata si inovativa a acestui proiect finantat prin POSDRU.

Academia Gusturilor Romanesti isi propune facilitarea accesului la ocupare în activităţi nonagricole a minim 284 de persoane din zona rurala a regiunii. Grupul țintă va participa la cursuri de calificare în meseria de bucătar și va beneficia de consiliere pentru inițierea de afaceri în domeniul horeca.